marți, 30 aprilie 2013

Ouă de lemn şi cofetăria ambulantă a primăverii mele (I)...

         "Cofetărie ambulantă"


   "Roşul sticlos ca ochii iepurilor de mosc al formelor de zahăr de pe tava cofetarului din colţul uliţei!
              Cucoşul roşu. Iepuraşul roşu! Palatul roşu.
Da. Palatul roşu. Numai cu cinci parale cumpărai un palat cu turnuri şi creneluri, care-ţi încleia degetele şi-ţi roşea buzele.
             Care palat poate da mai multă fericire unui copil!
             Copilărie, castelană a unui palat de zahăr înroşit - seniorul nu se mai întoarce."

                       Sursa: extras din La Medeleni de Ionel Teodoreanu/ volumul 2  Editura Albatros 1970


Turtă dulce: iepuraş şi ciupercuţă cu glazură de zahăr (Târg de Paşte 27 aprilie 2013)

Ou de lemn cu lucrătură art-deco: mărgeluţe colorate şi ou învelit în stick cu desene animate

  Arhiva foto privată/ Private Photo Archive
                For an enlarged format or view, please, click on the first photo.


Figurine de portelan şi ouă de lemn;
Turtă dulce de la Târgul de Paşte 2013 şi ouă colorate din colecţia foto privată.
 Paşte 2013

miercuri, 24 aprilie 2013

Drumuri de suflet: Sarmizegetusa sau despre "pietrele" cu amintiri

A trecut ceva vreme de când am fost la Sarmizegetusa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Despre ce înseamnă şi care este sentimentul trăit este lesne de înţeles că nu pot avea decăt cuvinte de apreciere. Ca să fiu căt mai clară, o întâmplare petrecută chiar la intrarea în perimetrul istoric mă face chiar şi acum să zămbesc nostalgic... Ei bine, în timpul excursiei am cunoscut persoane deosebite şi care m-au făcut să cred că niciodată lucrurile nu se petrec ca din hazard. Aşa se face că atunci când a fost vorba să intrăm, în timp ce stăteam să plătim taxa de intrare şi vizitare, una din doamnele din grup după ce a scrutat preţ de câteva clipe împrejurimile a făcut următoarea apreciere:
-         „...păi – eu nu mai vin...vă aştept aici...”
-         „ – Cum doamna M., adică cum nu mai veniţi?” am replicat.
-         „Păi...zise privind în jur, sunt numai pietre..., ce să văd?”
-         „Se poate...îi răspund cu uimire... staţi, am ajuns până aici şi, acum, ziceţi că nu vreţi să intraţi... păi nu sunt pietre...sunt leagănul istoriei?!!”...cum să vă explic? De aici …”

Cam acesta a fost dialogul într-o notă de umor, cu iz arhaic, urmat de vizita propriu-zisă şi care ne-a rămas în amintire pentru totdeauna, cu toate detaliile care au făcut deliciul acelei introspecţii în trecutul nostru istoric. Ca să explic retorica de mai sus: lucrurile cred că uneori iau o întorsătură benefică atunci cănd gândurile pozitive converg cum ar spune poeţii ori filozofii... În ceea ce mă priveşte îmi doream de mult timp să pot vedea acest loc unic, în ceea ce o privea pe doamna noastră şi pe care o s-o numesc în continuare M – vizita la Sarmizegetusa a fost pur întămplătoare... şi tot „întămplarea” a făcut să dea peste încăpăţânarea mea de a o convinge că s-ar putea să fie singura dată când ar putea vedea „o parte din istorie” şi încă ce istorie... elogiile ar putea continua dar zic că e timpul să vă dau căteva puncte de reper cu privire la aşezarea geografică! Păi nu?

Ne aflăm în sud-vestul Depresiunii Haţeg, în sudul Transilvaniei, în Hunedoara, la poalele de nord-est ale Munţilor Ţarcu şi cele de sud-est ale Munţilor Poiana Ruscă şi la aproape 40 de km est de Capitala Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia.
Este foarte important de ştiut că înainte de fondarea Coloniei în acelaşi perimetru se spune că a fost campată o tabară a Legiunii a V-a Macedonica. Ridicată încă de la început la rang de Colonie, Ulpia Traiana a fost întemeiată de Decimus Terentius Scaurianus (între 108-110) – în numele bineînţeles al împăratului Traian, după victoria repurtată de romani asupra dacilor. Importanţa coloniei aşa cum este descrisă şi pe afişajul din incinta aşezării se descrie astfel “Sarmizegetusa a fost fondată ca atare. Această uriaşă întindere de pământ semnifica faptul că metropola şi oamenii săi de afaceri deţineau şi controlau comerţul de la Dunăre, agricultura din  fertila vale a Mureşului şi, nu în ultimul rând, profiturile aduse din minele de aur din Munţii Apuseni.” Cu o suprafaţă generoasă (aprox. 30 ha) si o populaţie de 20-25.000 de locuitori ce beneficiau de ius italicum, în genere, veterani ai războaielor dacice, devenit puternic centru politic, administrativ, fiscal, economic şi religios, primeşte în timpul Împăratului Hadrian -117-138 – titlul complet de Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, ca mai tărziu să I se adauge şi descripţiunea Metropolis (cca. 222-235).

Acum să ne întoarcem la ceea ce poate fi văzut la faţa locului graţie descoperirilor arheologice. S-au păstrat forul roman, thermele, palatal augustalilor, edificii particulare şi publice, amfiteatrul, vestigii istorice cărora le sunt dedicate, trebuie să spun, pagini întregi de specialitate şi despre care un studiu n-ar strica nimănui. Datorită interesului maxim de-a lungul anilor, în această eră a informaticii, au fost lansate tot felul de site-uri unde pot fi găsite tot felul de amănunte şi detalii interesante de altfel. Personal - pentru început vă recomand pagina Ulpia Traiana Sarmizegetusa - Wikipedia Şi de aici aveţi la îndemână o multitudine de posibilităţi de explorare, o sumedenie de alte site-uri, diverse surse media, cărţi de specialitate, pagini de deschis, ş.a.m.d. - cum s-ar spune simplu, fără limite, doar timp să lecturaţi…
Sper însă ca instantaneele făcute de mine şi priveliştile surprinse într-o zi, cam plouată, ce-I drept, să vă ofere prilejul de a vă face o idee despre măreţia acestei pagini de istorie – aşa cum îmi place să o descriu. Până la o nouă postare vă las cu bine... Ave!


Cu puţin înainte de a o convinge pe d-na M că nu se face să vină până la porţile Ulpiei şi să plece fără să o salute...
Istoric aşezare / Historical data
"pietrele".... zidurile edificiilor....amintiri / stones... walls of ancient buildings... memories



să intrăm în incinta amfiteatrului şi să ne imaginăm cum era cândva.../ let's see - how it was once upon a time...

Amfiteatrul / Amphitheatre
Panoramic view of Amphitheatre
Templul lui Nemesis /
Temple of Nemesis


Domus Procuratoris             



Templul lui Silvanus/ The God Silvanus Temple
Column ornament
The Great Temple

 Atelierul de sticlarie/Glass workshop



"pietre... am spus că nu sunt decăt pietre..." / "stones...just stones..."


Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa
Souveniruri, amintiri de la  Ulpia; Cu gândul la Sarmizegetusa Regia, o excursie ce va trebui refăcută...

Poze: arhiva personală

miercuri, 17 aprilie 2013

Good Thoughts to think of...

For all the people who need to believe in themselves - I found a post written from heart to heart... just take a little time to give yourself a chance to remind these simple thoughts....

excerpts from the 10 thoughts...

1. "We are all fighting our own unique war."
2. "Figure out what works and what doesn’t.  Don’t try to be perfect...."
3. "On days when you don’t have much in your life to smile about, watch those who do and you'll smile, too..."
4. Tough times help us grow.
5..."remember, repetition is not failure."
6."Don’t give up.  You may lose the people you love.  You may lose the things you have.  But no matter happens, never lose yourself."
7. "Don’t change so people will like you."
8. "You don’t always have to be happy and cheerful."
9. "Your future is too bright to waste it fighting needless battles with old issues from the past."
10. "....not everything is supposed to fit into your life.  Close the door, change the record, clean the house, get rid of the dust.  Stop being who you were so you can become who you are."

You can read about it, here

"Sometimes I catch myself staring at the people around me – studying their mannerisms and expressions.  I wonder, “What is their story? ..."
excerpts from Melanie's Blog: 10 Feel Good Thoughts for a Bad Day

duminică, 14 aprilie 2013

Instantaneu, gând călător or a mix of thoughts...

   Instantaneu
(…”curge timpul prin înalturi, astru poartă lângă astru,
răzbunându-mă-n albastru.
visul, aur prins în palme,
Ca nisipurile-n ape, Trebuie să-l las, să-mi scape.”
Luntrea lui Caron – Lucian Blaga)
 
             Chipul îi radia priviind fotografiile înşirate. Oare unde fuseseră făcute? Uitase – dar, ca întotdeauna - notele făcute pe spatele lor îi aminteau detalii şi simţea că putea întinde mâna şi culege zâmbetele de pe chipurile din instantanee, aşa ca pe nişte trofee, dulci răzbunări pentru clipele ce începeau să îi despartă.

                    Şedeau amândoi, ca în fiecare dimineaţă, la cafeaua ce o serveau în salonul pe care cu multă dedicare alesese să-l decoreze după gusturile şi preferinţele ei. Atingeri de catifele, moliciuni de draperii şi perdele foşnitoare în nuanţe alb-bejulii, acareturi ce aminteau de vremurile lor de bucurie, de euforie şi élan tineresc, bronz, rame grele de fotografii, instantanee ce păreau pierdute în timp şi zeci de lumânari parfumate o înconjurau.

          “ – pentru o clipă am crezut că sună telefonul…ţi se răceşte cafeaua” spuse rostind încetişor.
          “ – nu, e doar văntul!”  raspunse el cu un uşor oftat privind-o ca pierdut în ceaţă. Apoi tăcu, aiurit. 
          “ – să nu uiţi plicul, cănd pleci. E pe măsuţă… ai să treci şi pe la ei? In fond te aşteaptă.”

                Răspunsul întărzia să vină.
              Tic-tacul unui ceas de masă se auzea încet spărgând monotonia din jur.

Clipele se prelungeau ciudat, scurgându-se pe cadran. Tăcerea devenea sufocantă.
“ – Să nu mă aştepţi. Am să te sun.” Uşa scărţăi în urma lui, închizându-se.
                                                                         




Primăvara Spring Le printemps....imagini, images, des images...


















Foto Arhiva Personală, aprilie 2013.
 Click for a large view
Charles Trénet Que Reste-T'il De Nos Amours?
sursa Internet (lyrics)
"Ce soir...Le vent qui frappe dans ma porte
Me parle des amours mortes
Devant le feu qui s'éteint
Ce soir, c'est une chanson d'automne
Dans la maison qui frissonne
Et je pense aux jours lointains
Que reste-t-il de nos amours?


Que reste-t-il de ces beaux jours?
Une photo, vieille photo de ma jeunesse
Que reste-t-il des billets doux,
Des mois d'avril, des rendez-vous?
Un souvenir qui me poursuit sans cesse
Bonheur fané, cheveux au vent
Baisers volés, rêves mouvants...

Que reste-t-il de tout cela?
Dites-le-moi
Un petit village, un vieux clocher
Un paysage si bien caché
Et dans un nuage, le cher visage de mon passé

Les mots, les mots tendres qu'on murmure
Les caresses les plus pures
Les serments au fond des bois
Les fleurs qu'on retrouve dans un livre
Dont le parfum vous enivre
Se sont envolés, pourquoi?"


sursa  video Internet
click pour ecouter le chanson...Que Reste-T'il De Nos Amours?   

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...